Fericiți au fost cățelușii noștri când a început pandemia, iar noi am lăsat biroul din oraș pentru cel de acasă. Plimbări lungi de mai multe ori pe zi, disponibilitate mai mare, mâncare și joacă la discreție, viață de câine, ce să mai zicem.

Însă, în ultimele luni tot mai multe companii și-au reluat activitatea în parametri normali, iar angajații s-au întors la birouri. Ce a însemnat asta pentru patrupezii noștri? Anxietate de separație pentru cei mai mulți dintre ei, cu un procent foarte mare de apariție la câinii tineri, adoptați tocmai în 2020.

Anxietatea de separație reprezintă o problemă de comportament care are manifestări diferite în funcție de gradul de afectare a câinelui. Manifestările au legătură cu plecarea proprietarului de acasă, dar pot apărea chiar și când acesta este acasă, dar câinele nu are acces la acesta. Cea mai neplăcută exprimare a anxietății de separație este comportamentul distructiv. Câinele distruge uși, ferestre, haine sau obiecte ale proprietarului.

Alte semne:

• Vocalizări excesive care încep imediat ce proprietarul iese pe ușă– câinele urlă ca un lup sau scheaună ca și cum are o durere profundă;
• Urinări sau defecări în zone nepermise – pe pat, pe lucrurile proprietarului.

Triggerii principali pentru această fobie pot fi:

• Schimbarea rutinei proprietarului;
• Întoarcerea stăpânului la muncă sau școală;
• Mutarea într-o casă nouă;
• Vizitarea unui mediu nou;
• După o ședere într-o pensiune canină;
• Introducerea unui membru noi în familie;
• Probleme de sănătate.

Managementul acestui tip de fobie implică mai multe abordări, puțin dresaj și câteva trucuri.

1. Învățarea independenței pe bază de recompensă

Comandă-i să stea în pătuțul lui sau pe pat, fără contact fizic cu tine. Oferă-i recompense pentru a-l ține ocupat și crește gradual timpul până oferirea acesteia. Rolul acestei abordări este ca patrupedul să învețe să asocieze statul de unul singur cu ceva pozitiv și să fie independent. Folosește această abordare și pentru comenzi de tipul: șezi, culcat, du-te la locul tău.

Nu îi oferi atenție în niciun moment al zilei fără să realizeze mai întâi una dintre comenzile de mai sus. Exersează zi de zi până când intervalul de timp între recompensă și execuția comenzii este din ce în ce mai mare și îl poți lăsa relaxat și liniștit în pătuțul lui și tu poți ieși din cameră/casă.

2. Niciodată nu pedepsim câinele

Nu uita că intențiile câinelui tău nu sunt de a se răzbuna pentru că ai plecat de acasă. Rosul mobilei, a ușii, urinatul, defecatul, toate sunt manifestările de frică intensă și orice formă de pedeapsă va crește nivelul de anxietate a câinelui tău. Practic, pe lângă frica pe care o simte atunci când nu ești lângă el, câinele tău va fi îngrijorat și pentru că va fi pedepsit atunci când te întorci acasă.

3. Obișnuirea câinelui cu indiciile plecării de acasă

Îmbracă-te cu hainele de muncă, ia-ți cheile, încalță-te, fără să pleci din casă. Repetă acest exercițiu de mai multe ori pe zi, pentru a obișnui câinele cu aceste indicii și observi că nu mai reacționează cu semne de anxietate la ele.

4. Bun venit și la revedere!

Înainte de a ieși din casă nu îi spunem nimic și nu facem contact fizic, iar atunci când ne întoarcem îi dăm atenție doar după ce se liniștește și e calm. Îmbrățișările, mângâierile le păstrăm pentru alte momente.

5. Menținerea unui mediu predictibil și a unei rutine

Asigură-i câinelui tău o rutină care să includă zilnic joacă, plimbare și socializare. Nu contează cantitatea, ci calitatea timpului petrecut împreună și ora la care se întâmplă toate. Un mediu predictibil îi oferă câinelui siguranță și calm.

6. Exerciții de desensibilizare

După ce câinele tău s-a obișnuit cu indiciile de plecare și nu mai reacționează la ele, poți începe exerciții de desensibilizare. Consumă energia câinelui prin joacă, dă-i comanda să meargă în pătuțul sau spațiul lui și oferă-i o jucărie de valoare mare pentru el, sau un Kong plin cu recompense. După 15-20 de minute de relaxare, pleacă din senin din cameră pentru câteva secunde sau minute și apoi întoarce-te. Durata plecării trebuie să fie mai scurtă decât timpul în care câinele începe să se streseze și niciodată aceeași (câinele poate învăța apoi cât timp poate să nu se streseze).

În timpul acestor exerciții poți pune pe fundal muzică specială pentru câini cu anxietate.

7. Tratament medicamentos și feromoni

Medicul veterinar poate prescrie câinelui tău o medicație adjuvantă în această problemă de comportament. Inhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei, ca fluoxetina, au demonstrat eficacitate în cazuri foarte grave de atacuri de panică, în care câinele reprezintă un pericol atât pentru el, cât și pentru cei din jur.

Pentru cazuri mai ușoare de anxietate se recomandă difuzor sau zgarda cu feromoni de tip Adaptil, suplimente cu rol anxiolitic care, împreună cu pașii de mai sus, dau rezultate foarte bune.

Pentru a monitoriza rezultate, de mare ajutor este o cameră video montată în casă.

Dacă puiul tău are probleme cu întoarcerea ta la birou și manifestă semnele unei anxietăți de separație, discută cu medicul veterinar pentru a găsi cea mai bună soluție.