Cum îți dai seama că felina ta suferă de stres? Ca și regulă generală, atunci când vine vorba de pisici, semnele de stres se traduc prin modificări de comportament care au apărut din senin și pe care nu le-ai mai observat până acum. Practic, orice ți se pare ieșit din comun la pisicuța ta poate fi o manifestare a stresului. Cauzele pot fi diverse. Poate ai schimbat recent rutina și petreci mai puțin timp în familie, poate te-ai mutat într-o nouă casă sau poate ai adus un nou membru în familie.

O clasificare a evenimentelor stresante, care pot fi de ajutor atunci când încerci să afli sursa, arată cam așa:

  • Dorințe (resurse de care pisica ta are nevoie obligatoriu și nu le are – mâncare, apă, spațiu, satisfacerea instinctelor feline);
  • Frustrări (la animalele nesterilizate/necastrate, nesatisfacerea nevoilor sexuale);
  • Frici (amenințarea unui alt animal, a unui om, stimuli exteriori etc.);
  • Durere (probleme medicale nedetectate);
  • Afectarea unei relații de atașament (pierderea unui membru al familiei, a unui alt animal, timp puțin petrecut împreună);
  • Afectarea unei forme de atașament cu un obiect (stricarea unui culcuș, aruncarea unei pături care oferă senzația de securitate);
  • Fătarea și creșterea puilor;
  • Devieri de comportament nejustificate (fără o amenințare reală).

Cum îți dai seama că felina ta suferă de stres?

  1. Stă mai mult ascunsă

Dacă pisica ta obișnuia să stea tolănită pe canapea sau îi plăcea să stea la geam mereu și acum nu o mai face, înseamnă că este stresată. Prima formă de apărare a pisicilor atunci când simt un pericol sau le este încălcat teritoriul, este să se ascundă. Nu încerca să le scoți din ascunziș, ci încearcă să afli care este sursa stresului.

  1. Urinează în locuri nepermise

Urinatul în alte locuri reprezintă cea mai frecventă plângere a proprietarilor atunci când vine vorba de stresul pisicilor. Pisicile folosesc urmele de urină pentru a comunica, spunând astfel că simt anxietate sau frică. Niciodată nu o va face din răzbunare, rea intenție sau ca să îți strice intenționat noua lenjerie de pat cu floricele. Motivele pot fi variate, dar sursa aproape întotdeauna este o schimbare în casă sau a rutinei. Atenție! Acest comportament mai poate semnala prezența unei probleme medicale, precum cistita. Dacă medicul veterinar a concluzionat după un consult că nu este o problemă de natură medicală la mijloc, va trebui să cauți sursa stresului. De multe ori problema poate fi chiar litiera sau locația ei. Acest subiect necesită dezbatere pe larg și vom reveni cu mai multe sfaturi într-un articol următor.

  1. Vomită excesiv sau are diaree/constipație

La fel ca și la om, sunt bine cunoscute efectele stresului asupra sistemelor și organelor. Pisicile care trec prin schimbări neașteptate ale stilului de viață vor mânca mai mult și pot evita litiera, ceea ce duce la risc de constipație sau diaree. Ca să se simtă mai bine vor mânca mai mult și mai repede ceea ce duce la vome repetate, iritarea esofagului și o vizită la veterinar negreșit.

  1. Se spală excesiv

În mod normal o pisică dedică 50% din timpul lor igienei corporale și curățatului blăniței. Over-groomingul, cum spun americanii, se referă la spălatul excesiv pe care îl fac pisicile atunci când ceva nu e în regulă cu ele. Curățatul blăniței le oferă o senzație de confort și liniște, iar atunci când e „gălăgie” în mediul și rutina lor, ajung să se spele non-stop. Astfel, vei găsi mereu smoculețe de păr prin casă, pisica ta va avea zone cu păr lipsă și chiar probleme dermatologice ca infecții ale pielii sau micoze.

Cum îți poți ajuta pisica să treacă peste stres?

  • Descoperă factorul stresor și încearcă să îl elimini;
  • Fă o rutină în casă și menține-o în fiecare zi;
  • Joacă-te cu ea așa;
  • Folosește terapie adjuvantă, ca suplimentele cu triptofan, mușetel, acidul gamma aminobutiric sau ulei cu canabidiol;
  • Folosește un difuzor cu feromoni ca Feliway;
  • Cere sfatul unui medic veterinar;
  • Discută cu un specialist în probleme de comportament.

Nu uita că diagnosticul de stres se pune doar după excluderea unei probleme medicale directe. Așadar, prima intenție se recomandă a fi vizita la medicul veterinar atunci când apar probleme.